IANUARIE

• 11 ianuarie 1883, Senatul a adoptat legea pentru înfiinţarea Ministerului Agriculturii, Industriei, Comerţului şi Domeniilor.
• 15 ianuarie 1913, Senatul discuta legea contraspionajului în timp de pace.
• 15 ianuarie 1880: Legea pentru înfiinţarea Casei de Economii.
• 17 ianuarie 1906, Senatul a adoptat legea pentru protecţia muncii femeilor şi copiilor din industrie.
• 17 ianuarie 1933, intră în vigoare noua reducere a salariilor şi a pensiilor cu 10-12,5% (a treia "curbă de sacrificiu"), aprobată de Parlament la 13 februarie 1933.
• 19 ianuarie 1867, în şedinţa Plenului Senatului era votat Regulamentul Senatului României.
• 26 ianuarie 1923, proiectul unei noi Constituţii era dezbătut în plen de senatori şi deputaţi.
• 27 ianuarie 1906, Senatul a votat legea asupra clerului mirean şi a seminariilor. Această lege a fost apoi revizuită în 1904 şi 1906.
• 31 ianuarie 1872, Senatul dezbătea legea tocmelilor agricole.

FEBRUARIE

• 5 februarie 1908, Parlamentul a dezbătut şi adoptat legea pentru uşurarea agricultorilor de la daunele suferite în timpul răscoalelor ţărăneşti din martie 1907.
• 8 februarie 1907, Răscoala ţăranilor din satul Flămânzi, judeţul Botoşani, nu a avut, timp de aproape o lună de zile, ecouri în dezbaterile din Senat.
• 9 februarie 1990, se constituia Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN), organ legislativ compus din 105 reprezentanţi ai formaţiunilor şi partidelor politice create după Revoluţia din decembrie 1989.
• 11 februarie 1866, are loc răsturnarea domnitorului Unirii, Al. I. Cuza. Lucrările Senatului au continuat ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, până la încheierea sesiunii, la 18 martie 1866.
• 19 februarie 1964, România a fost desemnată, împreună cu alte state, să facă parte din Comisia specială a ONU, însărcinată cu elaborarea principiilor de drept internaţional referitoare la relaţiile prieteneşti de cooperare între state.
• 21 februarie 1921, în Senat era dezbătut raportul la proiectul de lege privind reforma agrară. Se sublinia necesitatea conservării celor două elemente ale populaţiei rurale: proprietarii şi ţăranii.
• 22 februarie 1905, S-a înfiinţat primul sindicat muncitoresc din România, sindicatul lucrătorilor tâmplari, în frunte cu I.C.Frimu şi Voicu Andreescu-Râureanu, urmat la 13 şi 20 martie de înfiinţarea sindicatului strungarilor şi respectiv al lucrătorilor din fabricile de încălţăminte.
• 24 februarie 1924, Parlamentul a adoptat legea privind crearea Societăţii Române pentru fabricarea de explozibil.
• 25 februarie 1910, Parlamentul adopta legea privind organizarea şi funcţionarea teatrelor din România.
• 27 februarie 1938, era adoptat noul text al Constituţiei.

MARTIE

• 5 martie 1902: S-a adoptat Legea pentru organizarea meseriilor, cunoscută sub numele de Legea Missir; a intrat în vigoare la 13/26 septembrie;
• 8 martie 1917: Parlamentul României s-a întrunit în sesiune extraordinară, la Teatrul Naţional din Iaşi;
• 11 martie 1871: Începe guvernarea cabinetului conservator prezidat de Lascăr Catargiu (marea guvernare conservatoare, până în 4 aprilie 1876), care a pus bazele constituirii partidului politic conservator;
• 13 martie 1907: Răscoala ţăranilor atinge apogeul în Muntenia şi Oltenia. Demisia guvernului conservator prezidat de Gheorghe Cantacuzino. Se formează un guvern liberal, în frunte cu Dimitrie A. Sturdza (cu I.I.C. Brătianu la Ministerul de Interne şi cu generalul Al. Averescu la Ministerul de Război);
• 23 martie 1879: Senatul vota legea responsabilităţii ministeriale;
• 24 martie 1925: Senatul adopta legea pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române;
• 24 martie 1908: Senatul a aprobat legea pentru organizarea Armatei, propunerea aparţinând generalului Alexandru Averescu;
• 27 martie 1918: Sfatul ţării decidea Unirea Basarabiei cu România;
• 28 martie 1923, regele Ferdinand şi membrii Guvernului semnau, în cadrul unei ceremonii solemne, documentul noii legi fundamentale care prevedea ca Senatul să fie compus din senatori aleşi şi senatori de drept;

APRILIE

• 2 aprilie 1887: Senatul aproba legea privind Măsurile generale de sprijinire a industriei naţionale;
• 3 aprilie 1881: Senatul adopta legea pentru numirea preşedintelui Consiliului de Miniştri fără portofolii;
• 5 aprilie 1924: Ordonanţă militară prin care se interzice activitatea Partidului Comunist Român;
• 10 aprilie 1933: În şedinţa Senatului era prezentat spre ratificare „Acordul de la Geneva”, opoziţia incriminând acceptarea controlului străin, lezarea suveranităţii şi a demnităţii naţionale;
• 10 aprilie 1877: În cadrul Războiului de Independenţă, România întrerupe relaţiile diplomatice cu Turcia;
• 12 aprilie 1866: Era aleasă o singură Cameră legiuitoare, cea a Deputaţilor, în care conservatorii erau majoritari;
• 17 aprilie 1991: Delegaţiei Parlamentului României i s-a acordat statutul de delegaţie asociată la Adunarea Atlanticului de Nord (din 14 noiembrie 1998, AAN şi-a schimbat numele în Adunarea Parlamentară a NATO);
• 21 aprilie 1895: A fost promulgată Legea minelor, care prevedea, pentru prima dată România, separarea drepturilor de proprietate asupra subsolului de drepturile de proprietate asupra solului, statul preluând proprietatea asupra zăcămintelor minerale şi metalifere;
• 21 aprilie 1965: România a devenit membră a Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI);
• 25 aprilie 2005: România şi Bulgaria semnează la Luxemburg Tratatul de aderare la UE;
• 29 aprilie 1869: În deschiderea sesiunii parlamentare, Regele Carol I prezenta, în faţa Senatului şi a Adunării Deputaţilor, un Mesaj prin care solicita sprijin parlamentar pentru Guvern;
• 30 aprilie 1877: Prin Moţiunea adoptată în Senat, se recunoştea starea de război, iar Guvernul era autorizat să ia măsurile necesare de apărare a teritoriului ţării;

MAI

• 1 mai 1865: Intră în vigoare Codul Penal (aprobat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 21 aprilie/3 mai 1864);
• 3 mai 1868: în plenul Senatului era citit Decretul pentru formarea noului Guvern, după demisia cabinetului Golescu;
• 6 mai 1917: primul-ministru Ion I. C. Brătianu sublinia în şedinţa de Senat necesitatea reluării dezbaterii asupra reformelor;
• 10 mai 1866: Domnitorul Carol I intra în Bucureşti şi depunea jurământul;
• 10 mai 1881: are loc solemnitatea încoronării Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta;
• În perioada 10–14 mai 1864, Plebiscitul aproba Statutul Dezvoltător în cadrul căruia era menţionată înfiinţarea noii camere, Senatul, alături de Adunarea Deputaţilor;
• 14 mai 1968: Vizita oficială, în România, a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle;
• 20 mai 1990: aveau loc alegeri democratice pentru Senat şi Camera Deputaţilor. Pentru Senat, acestea erau primele alegeri libere după anul 1946, când Senatul a fost desfiinţat sub presiunea forţelor soviectice şi comuniste;
• 27 mai 1938: Conducătorul mişcării legionare, Corneliu Zelea Codreanu, este condamnat la la zece ani de muncă silnică. El nu va mai părăsi, practic, niciodată închisoarea;
• 27 mai 1948: Printr-un decret al guvernului Petru Groza, bunurile fostei case regale treceau în proprietatea statului;
• 28 mai 1992: S-a semnat, la Bucureşti, tratatul româno-american pentru încurajarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor;

Iunie

• 6 iunie 1884: Senatul a aprobat legea de creare a Domeniului Coroanei.
• 7 iunie 1995: 37 de senatori introduceau o moţiune simplă privind integrarea României în structurile euro-atlantice.
• 9 iunie 1875: era ales în funcţia de Preşedinte al Senatului Mitropolitul primat Calinic Miclescu, acesta succedându-i Mitropolitului Nifon
• 15 iunie 1995, lucrările Senatului se finalizau cu un document important: „Declaraţia Senatului privind integrarea ţării în structurile politico-strategice şi economice euroatlantice”.
• 18 iunie 1930, Senatul vota legea asupra recrutării în Armată.
• 18 iunie 1990, Alexandru Bârlădeanu era ales primul preşedinte al Senatului de după revoluţia din decembrie 1989, ales în mod democratic.
• 20 iunie 1917, Senatul aprobă cu majoritate de voturi revizuirea Constituţiei.
• 22 iunie 1940, Parlamentul adopta decretul-lege pentru apărarea ordinii unice şi totalitare a statului român.
• 26 iunie 1925, Parlamentul adopta legea privitoare la întreprinderile industriale ce aveau legătură cu apărarea naţională.

Iulie

• Pe 3-4 iulie 1913, Senatul se întruneşte în sesiune extraordinară pentru mobilizarea Armatei şi participarea României la război.
• 3 iulie 1940: senatorul Anibal Teodorescu şi deputatul C. Rădulescu-Motru propun celor două Camere, separat, păstrarea unui moment de reculegere pentru a deplânge soarta provinciilor istorice pierdute.
• Între 7 şi 9 iulie 1868 au loc noi alegeri pentru Senat, după ce Carol I dizolvase această Cameră în luna iunie.
• 11 iulie 1921: Senatul votează legea pentru reforma agrară din Oltenia, Muntenia şi Dobrogea.
• La 23 iulie 1866 era promulgată noua Constituţie şi noua Lege electorală a ţării. Constituţia prevedea trecerea de la sistemul unicameral la cel bicameral. Puterea legislativă se exercita colectiv de către Domn şi Reprezentanţa Naţională, formată din Senat şi Adunarea Deputaţilor.
• 30 iulie 1917: este promulgată Legea pentru modificarea Constituţiei, care prevedea ca Senatul să fie alcătuit din reprezentanţi aleşi şi din senatori desemnaţi de drept.

August

• În timpul vacanţei parlamentare din 1867, I. C. Brătianu demisiona din funcţia de prim-ministru, împreună cu întregul său cabinet.
• 4-8 august 1869: au loc alegeri pentru Senat, în urma dizolvării acestei Camere de către Domnitor, la solicitarea Guvernului, ca urmare a unei anchete care făcea publice nereguli legate de bugetul Senatului.
• 14 august 1920: Senatul începea dezbaterea asupra ratificării Tratatului de Pace de la Trianon.

Septembrie

• La 25 septembrie 1991, Senatul condamnă, printr-o hotărâre, Mineriada declanşată în acea lună şi cheamă toate forţele politice democratice să se solidarizeze pentru reinstaurarea ordinii de drept.
• La 27 septembrie 1878, Senatul dezbate şi aprobă documentele Tratatului de Pace de la Berlin.
• La 27 septembrie 1992, erau organizate alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor.